Joaca de-a iluzia sau cum formăm generații

Trăim intr-o eră a vitezei, a superficialității și mai ales a etichetării. Dacă nu ești sau nu pari ca majoritatea, ești etichetat ca fiind “defect”, urât, prost, înapoiat, gras, etc.

Trăim într-o perioadă in care “a părea” a luat locul lui “a fi”. De vreo 10 ani tot părem buni, fericiți, bogați și frumoși pe toate rețelele de socializare. In definitiv, noi suntem din ce in ce mai depresivi și mai împovărați.  De ceva timp încoace ne luăm repere numai din exterior. Și nu din imediata vecinătate ci tot din lumea lui “a părea”, din lumea virtuală, din lumea ce “pare” a rețelelor de socializare.

De peste 2 ani intru in contact cu adolescenți ce își încep tinerețea, adică cea mai frumoasă perioadă a vieții, in lumea virtuală. Acolo par a   găsi alinare, bunătate și frumusețe. Pentru ei acelea sunt reperele unei lumi, reperele vieții. Și uite așa, încet-încet își creează ei înșiși vieți total paralele cu viața reală.

Diferența între a fi și a părea este colosală

Dacă mergi in Weekend în mall-urile din București găsești o lume pestriță, cu copii și tineri din ce in ce mai mulți supra-ponderali, ce trec pe lângă magazine cu ochii plecați, încercănați mulți dintre ei, abătuți, unii merg tastând pe telefoanele lor performante, neinteresați de ce este in jur. Asta înseamnă a fi.

Iar dacă deschizi cea mai populară rețea de socializare, Insta, de exemplu, totul pare a fi Perfecțiune: lumea se self-iește cu dinții perfecti la vedere, fără riduri, in locuri care mai de care exotice, cu pătrățele pe abdomen, dress-uiți de la cele mai de fițe Branduri de modă… totul pare magic, totul pare ireal, pentru că așa și este.

Câți dintre adolescenți, dintre tineri realizează că li se așterne o lume creată, o lume a lui “a părea”, o lume in care cel mai bun program de Photoshop poze câștigă, o lume in care totul este imagine, o lume in care totul costă?

Și costă la dublu! Pe de-o parte prețul este că lumea aceea întreține cu mulți bani imaginea Perfecțiunii, pe de altă parte costă ceea ce nu poți cuantifica, costă suflete de copii și tineri care se mutilează emoțional căci ei nu pot părea  ca acele imagini create perfect.

Câți dintre acești tineri realizează că cei cărora le dau follow nu au o viață chiar așa “perfectă” cum și-o etalează pe rețele, că nu se trezesc cu fețele alea perfecte și machiate, că sunt și ei oameni înainte de orice.

Am ajuns să vindem iluzii copiilor noștri… iar asta este crimă sufletească. Suntem unelte ale unor produse și servicii, suntem taraba pe care se așează marfa in târg. Și nu vom face nimic pentru asta decât după ce câteva generații vor trăi mutilate lângă noi, după ce proprii copii vor fi victime ale iluziei de a părea perfect. Din păcate, ca părinți suntem părtași la ceea ce se întâmplă. A nu face nimic pentru a opri degradarea acestor copii, înseamnă a participa pasiv.

Femeile dau naștere, cresc și educă generații

Cum putem avea noi generații sănătoase emoțional și fizic când viitoarele mame, actualele adolescente, au ca reper al frumuseții 1,80 m, 90-60-cupă E la bust, buzele cât trandafirul înflorit, dinții perfect aliniați cu aspect de faianță albă ceaușistă, iar hainele nu mai sunt niște învelitoare mișto pentru trup, ci un scop in sine, un targhet pe care e un must să îl atingi in funcție DOAR de ceea ce spun niște “specialiști”, oameni și ei care apar pe la tv pentru a vinde, la rândul lor ceea ce produc- haine, imagine și iluzii.

Totul e comerț, totul este marketing iar lumea este un targhet. Totul se bazează pe statistici și studii de piață, pentru a ști țintit cui te adresezi și cum te raportezi. Totul este business iar copiii noștri niște cifre generatoare de alte cifre, de data asta urmate de multe zerouri. Cum să facem să le fie bine?

Copilul meu are prieteni care știu să navigheze pe telefoane, pe tablete, pe televizoare conectate la net… așa cum nici eu nu am habar. Eu ce fac? Îl pun pe al meu în rândul lor? Sau îmi ascult inima și îl mai las pentru a îl ajuta să se uite la el cu ochii lui, să își cunoască plusurile și minusurile, să știe întâi cine și ce e, pentru ca mai târziu să dea un like sau follow fix acolo unde va rezona, acolo unde va avea ceva de învățat sau unui loc unde va dori să ajungă?!?

Grea treabă avem noi ca părinți, grea misiune, grea responsabilitate de a forma in ziua de azi generații.

Să vă meargă bine!