Alergia, viața mea! 

Am fost și eu copil. Adică am fost și mai mică decât sunt acum, trust me, se poate … știu, nimeni nu-i perfect, mai ales eu.

Când am fost mai mică decât sunt acum dacă mâncam multe căpșuni, căci le mâncam direct din grădină câte găseam coapte, uneori făceam urticarie. Nasoală rău urticaria asta pt că mă scărpinam și îmi dadea mama cu celebra soluție mentolată albă…degeaba. Mai rău era, pete albe peste blânde mâncăcioase mă enerva tare treaba asta când unica plăcere era să mă scarpin până făceam rană.

Cam asta a fost experiența mea ca și copil cu alergiile.

Daaaar, vine momentul T0 in viața unui om când fără a fi întrebat încep să vină la pachet cu bucuriile și necazurile. Nu m-au întrebat înainte dacă sunt pregătită să le primesc și să le fac față astfel încât atunci când au intrat in viața mea, alergiile, au venit multe. Cam toate. Cred că de fapt mi-au vrut binele de-au venit așa in număr mare, de ce să mă lase să le aștept una câte unasă mă obișnuiesc cu ideea? Nu, nene. Aveam timp de acomodare. Au venit buluc și eu a trebuit să mă apuc de ele.

Uite așa am ajuns să fac Asociația Alert – a persoanelor cu alergii. Uite-așa mă cheamă lumea pe la tv să îmi dau cu părerea, uite-așa mai fac un blog să împărătesc cu voi experiențe și rețete.

De aceea mă întreb cum naiba ar fi arătat viața mea liniștită și fericită fără alergiile astea. Ce mai vorbeam eu, ce mai scriam?!? Despre modă- poate?!? Zic.

Una dintre figurile remarcante in Pediatrie in materie de alergii este Dna Dr Camelia Berghea, medic alergolog la Spitalul Marie Curie, Lector universitar al Facultății de Medicină Carol Davila.  Încântată și nerăbdătoare ii adresez întrebări despre alergii și intoleranțe.

1.A.C.- Dna Dr, ce este alergia?
R.Dr.C.B.-Dialogul organismului nostru cu mediul înconjurător este modulat de sistemul imun. El este cel care ne ajută să ne apărăm de infecții și care în permanență încearcă să mențină echilibrul între *bine* și *rău*. În această continuă activitate, componentele sistemului imun (celule, anticorpi) instruite să lupte, trebuie să fie în același timp capabile să recunoască și să protejeze structurile proprii ale organismului din care fac parte și, în relația echilibrată cu mediul inconjurător, trebuie să recunoască structurile nepatogene și să le tolereze. Alergia este rezultatul unui răspuns greșit al sistemului imun care etichetează ca *periculoase* substanțe inofensive din mediul înconjurător (alimente, polenuri, praful de casă, mucegaiuri, etc.) și față de care răspunde exagerat, hiperreactiv, răspuns care se traduce prin producția unor anticorpi specifici de tip imunoglobulină E, implicați în derularea alergiilor alimentare, astmului alergic, rinitei alergice, dermatitei atopice, alergiilor la medicamente sau veninuri de insecte.

2.A.C. Ne putem naște cu alergii? Sau cu predispoziții genetice către alergii?
R.Dr.C.B.- Da, componenta genetică este importantă, bolile alergice apar frecvent în familii cu istoric de boli alergice însă și factorii de mediu sunt importanți (poluare, stil de viață, prelungireea sezoanelor de polenuri, etc), așa se explică de ce bolile alergice sunt din ce în ce mai frecvente. Bolile alergice se pot declanșa la orice vârstă și diferă ca și tip de alergie în funcție de grupa de vârstă. Ne așteptăm să întâlnim mai frecvent alergii alimentare în primii ani de viață, iar alergii respiratorii la copilul mare, în adolescență sau perioada de adult.

3.A.C.-Ce este intoleranța? Și care este deosebirea dintre alergie și intoleranță?
R.Dr.C.B.- O intoleranță alimentară este o reacție indusă de o substanță din conținutul alimentului sau de un deficit al unei enzime necesare pentru a digera compusul respectiv (de ex: intoleranța la lactoză prin deficit de lactaza). Se manifestă variabil, uneori apar reacții, alteori nu, depinzând de cantitatea consumată și de alți factori ce țin de caracteristici ale pacientului. Alergia are la bază mecanisme imune, acestea sunt active ori de câte ori ne expunem la alimentul sensibilizant, intensitatea reacției de asemenea fiind diferită de la un pacient la altul. Atunci când vorbim de alergii la alimente, există situații când modul de preparare a alimentului modifică răspunsul, sunt pacienți ce pot tolera un aliment dacă este *bine gătit* (preparat la temperaturi înalte) dar nu și dacă este mai puțin intens expus la temperaturi înalte. Acest lucru este explicat de alergia la anumite componente ale alimentului. Metodele actuale de investigare alergologică permit identificarea tipului de sensibilizări și sunt cunoscute multe din proteinele alimentare ce pot modula toleranța față de un aliment în funcție de gradul de preparare termică.

4.A.C. Dna Dr, ce să ne sperie mai mult : alergia sau intoleranța? Și nu întâmplator întreb asta: da, alergia îți arată un vârf, un punct critic- acut in care poate ajunge corpul, dar și intoleranța îți crează multe probleme in timp dacă nu cunoști și elimini cauza. Pe Dvs, ca alergolog, ce vă preocupă mai mult când vă intră in cabinet un atopic?
R.Dr.C.B.- Severitatea reacțiilor de tip alergie sau intoleranță la alimente variază de la un pacient la altul și de la o etapă la alta. Pentru fiecare caz este foarte importantă evaluarea riscurilor care pot însoți atât alergiile alimentare imediate (mediate de anticorpi de tip imunoglobulină E) și tardive (care nu sunt mediate de anticorpi de tip imunogobulină E), cât și intoleranțele alimentare și preîntâmpinarea lor dacă se poate. Rolul medicului specialist este acela de a identifica modelul evolutiv posibil pentru fiecare pacient și de a asigura o
trusă de urgență adaptată tipului de risc estimat.

5.A.C. Ne puteți spune care este cea mai frecventă alergie pe care o au copiii ce vă trec pragul? Dar cea mai frecventă intoleranță?
R.Dr.C.B.- Cred că a crescut mult numărul de cazuri de alergii alimentare la copii, cel mai frecvent alergie la proteinele laptelui de vacă (imediate sau întârziate) dar și la alte alimente (ou, grâu, arahide, alune, soia, pește, etc). Alergiile respiratorii au fost întotdeauna mai frecvente decât cele alimentare și se asociază celor alimentare chiar la vârste mici. Intoleranța la histamină este o suspiciune cu care părinții vin deseori, însă de multe ori investigațiile ne ajută să descoperim o cauză a cărei eliminare duce la dispariția simptomelor.

6.A.C. Care credeți Dvs că sunt principalele cauze ale izbucnirii acestui val de alergici din țara noastră? Mai ales in rândul copiilor.
R.De.C.B.- De multă vreme se discută ipoteza igienei.

7.A.C. Cât de important este pt o mamă să știe înainte de a naște dacă are predispoziții să dezvolte o alergie sau să aibe o intoleranță de care nu știe? Poate asta să prevină alergia viitorului ei Bebeluș? Dacă da, in ce fel? Există analize pt femeile însărcinate in acest sens?
R.Dr.C.B.- Factorii genetici sunt importanți. Dacă mama este alergică, riscul de a avea un copil alergic este important. Hrănirea la sân este recomandată de Organizația Mondială de Sănătate, fiind benefică inclusiv din punct de vedere al întârzierii/protejării față de dezvoltarea dermatitei atopice, o boală inflamatorie cronică a pielii, frecvent asociată și agravată de alergii alimentare. Recomandările actuale din ghiduri sunt ca dieta mamei pe perioada sarcinii și alăptării să fie una normală și echilibrată.

8.A.C. Dna Dr, dietă strictă sau excepții cu antihistaminice ?
R.Dr.C.B.- Depinde despre ce fel de reacții discutăm. Alergia la un aliment necesită de obicei dietă strictă o perioadă variabilă de timp și reevaluare periodică prin teste de provocare supervizate de medicul specialist, pentru a verifica instalarea toleranței. Intoleranța este declanșată de cantități variabile de aliment de la un pacient la altul și în etape diferite la același pacient, nu obligă la aceași rigoare ca și alergia.

9.A.C.- Dna Dr…un subiect sensibil pt mine: histamina. Ce îmi puteți spune despre intoleranța la histamină? Este cauză sau efect?
R.Dr.C.B.- Histamina este o amină biogenă, o substanță produsă în mod normal în organismul uman, depozitată în anumite tipuri de celule (mastocite, bazofile), cu rol important în reglarea somnului și a răspunsului imun. Prin mecanisme imune mediate de anticorpi specifici de tip imunoglobulină E sau prin alte mecanisme, histamină este eliberată în cantitate mare din celulele ce o depozitează și induce simptomele tipice: mâncărimi de piele, strănut, sufocare, scăderea tensiuniii arteriale, etc. O altă sursă de histamină o reprezintă unele alimente și de asemenea, bacterii intestinale produc histamină. Sunt cunoscute două enzime implicate în degradarea histaminei: diaminooxidaza și N-metiltransferaza. Intoleranța la histamină este o etichetă folosită pentru simptomele posibil induse de histamină (cefalee, dureri abdominale, greață, diaree, vărsături, mâncărimi, stranut, mâncărimi de nas, mâncărimi de piele, respirație dificilă, palpitații, amețeli, etc ). Literatura de specialitate recomandă ca diagnosticul de intoleranță la histamină să fie folosit dacă s-a demonstrat prin investigații de specialitate că aceste simptome nu au o altă cauză (simptomele descrise nu sunt caracteristice unei singure suferințe) și dacă simptomele apar după expunerea la histamină (test de provocare sub supraveghere medicală). Nivelul seric al diaminooxidazei, ușor de dozat, s-a dovedit a nu fi corelat cu ceea ce se întâmplă la nivel intestinal (unde se acumulează histamina din alimente) iar dozarea diaminooxidazei la nivelul mucoasei intestinale nu este posibilă deocamdată. Așadar, dacă luăm în considerare situațiile ce pot duce la creșterea expunerii locale sau sistemice (a întregului organism) la histamină, simptome asemănătoare pot să fie produse de boli diferite. Fiecare caz în parte trebuie analizat cu atenție pentru a putea face diferența între cauză și efect.

Reese, Imke et al. “German guideline for the management of adverse reactions to ingested histamine.” Allergo Journal International 26.2 (2017): 72-79.

10.A.C. Ce efecte poate avea pe termen lung acestă intoleranță la histamina in viața viitorului adolescent sau adult. Pot duce acești copii o viață aproape de normalitate?

R.Dr.C.B.- Simptomele încadrate ca intoleranță la histamină sunt ameliorate prin măsuri de dietă care să reducă aportul de histamină. Dietele restrictive ce elimină un număr mare de alimente pe perioade mai mari de timp, pot conduce la dezechilibre nutriționale, dezechilibre ale dezvoltării normale a copilului. Este foarte important să căutăm cauzele de intoleranță, în funcție de acest lucru, prognosticul este diferit.

11.A.C. Vă voi adresa acum o întrebare pe care eu am avut-o cândva: intoleranta histamina și mastocitoza. Ce legătură este între cele două? Unde începe una și unde se termină cealaltă ?
R.Dr.C.B.- Mastocitoza este o boală rară ce presupune prezența unui număr mai mare de celule numite mastocite fie la nivelul pielii, fie răspândite în organism. La copii este obișnuit întâlnită forma cutanată. Mastocitele sunt celule ale sistemului imun ce conțin histamină. Aceste celule sunt actori principali în reacțiile alergice (histamina este una din substanțele care induc mâncărimi de piele, strănut, respirație dificilă, anafilaxie, etc). În mastocitoză, datorită unor modificări ale unei gene (mutații ale genei KIT) producția de mastocite depășește normalul. În plus, aceste mastocite sunt sensibile la o multitudine de factori (modificări de temperatură, stres, anxietate, unele medicamente, etc) și eliberează ușor conținutul lor (histamina și alte substanțe) generând simptome tipice (așa cum este mai sus descris). Așadar, elementul comun între mastocitoză și o categorie de simptome ce pot să fie incluse sub umbrela de intoleranță este histamina dar mecanismele sunt cu totul altele.

12.A.C.- La un alergic sistemul imunitar este ca un arc, este mereu in alertă. Cât de nociv este asta pe termen lung?
R.Dr.C.B.- Bolile alergice sunt boli cronice ce necesită evaluări periodice la medicul de familie, la medicul pediatru și la medicul alergolog însă evoluția și dezvoltarea copilului alergic pot fi mult ameliorate prin măsuri specifice și tratamente adaptate la nevoile fiecărui caz în parte.

13.A.C. Dna Dr, am un copil atopic. Eu trăiesc cu gândul că este un copil sănătos. Că intr-o zi toate vor fi istorie. Este așa? Sau va fi mereu un copil cu sensibilități care poate dezvolta oricând noi alergii? ( sunt multe mame care își pun această problemă)
R.Dr.C.B.- Alergiile alimentare se vindecă în marea majoritate a cazurilor, in decurs de câțiva ani de obicei. Mulți dintre ei vor dezvolta alergii respiratorii pentru care există de asemenea soluții de tratament și posibil de vindecare. Atitudinea trebuie să fie una optimistă, copilul alergic poate și trebuie să ducă o viață cât mai aproape de normal.

Vă mulțumesc Dna Dr Camelia Berghea!
Așadar, există speranță că intr-o zi copiii noștri cu atopii să poată sta la orice masă indiferent ce conține aceasta  hrană sănătoasă, da?!?)

Fetelor, mame de copii cu alergii: CAPUL SUS! Privirea in față! Este doar un hop pe care trebuie să îl trecem!

Să ne bucurăm de Copilăria lor, de ziua de azi și să mulțumim Barbosului că avem acești copii minunați care au venit, poate, să ne dea o lecție pe care trebuie să o trecem!

Să vă meargă bine!