Gazda perfectă sau Simfonia microbiomului

Deschid televizorul, reclame. Deschid radioul in mașină, reclame… prin oraș, panouri cu reclame; nu am văzut calup publicitar in care să nu ne fie prezentat closetul prin care se zbenguie niște creaturi multicolore care te fac să ți se inhibe dorința fiziologică de a mai călca in baie… Daaaaar, norocul nostru că au inventat cei mai deștepți ca noi tot felul de soluții care mai de care mai clorurate și mai sterlizante pentru uciderea creaturilor microscopice cotropitoare de WC-uri.

Toate bune, până te apuci și citești. Iar aici nu mă refer la Kant sau Sandra Brown, Agatha Christie sau Mihail Sadoveanu, nu! Mă refer la chestiuni mai pro…funde cum ar fi articole despre floră intestinală și mațe, despre cum trebuie să co-existăm noi in bună înțelegere ca niște gazde primitoare cu micro-organismele care ne populează corpul în interiorul și în afara lui.

Sincer vă spun că mă oripilează ideea că fără voia mea sunt, la propriu, degustată de aceste entități care dau petrecere in mine fără mine.

Îmi imaginez un dialog între doua bacterii sau între o ciupercă și un parazit in interiorul meu:

“Ce faci, Ciupy?”
“Bine, Giardy!”
“Ai luat micul dejun?”
“Nu, că gazda mea a dat cu probiotic înainte de masă…”

Gluma-glumă dar mai nou trebuie să îmi resetez creierul căci o igienă dusă la extrem nu înseamnă sănătate, ci distrugerea echilibrului din noi.

Când nevoia m-a pus cu burta pe carte, când din pumnii vieții m-am repezit la a cunoaște, am aflat despre microbiom.

Unul dintre puținii, foarte putinii oameni ai țării implicați in descoperirea cauzelor multor boli este Dna Dr Ana-Maria Dragomir. Iar eu când vreau să aflu ceva, merg la sursa, la cel mai bun. In acest articol vom încerca să ne împrietenim cu microbiomul și să ii înțelegem rostul vital in viața noastră. Dna Dr. Dragomir mă răsfață și îmi răspunde la toate intrebarile. Sper să vă ajute cele de mai jos:

1. A.C. – Dna. Doctor, ce este microbiomul?

Dr. A-M.D.– Microbiomul reprezintă totalitatea materialului genetic obținut de la întreaga colecție de microorganism (microbiota) de pe o anumită suprafață. Există atât microbiom uman aflat în și pe corpul omenesc cât și microbiom aflat în mediul înconjurator. Există microbiom care descrie microbiota aflată în diverse regiuni ale corpului precum cea de la nivel intestinal (flora intestinală), pulmonar, oral, cutanat, vaginal.

 

2. A.C. – Ne naștem puri? In sensul că un nou-născut nu are niciun micro-organism în și pe el?

Dr. A-M.D.– Pe măsură ce tehnologia de identificare a microorgansimelor s-a dezvoltat, tot mai multe studii știintifice au demonstrat că bebelușii nu se nasc puri din punct de vedere microbiologic și că există un microbiom intrauterin ce influențeză felul in care se dezvoltă flora intestinală a nou nascuților.  

 

3. A.C. – Care este importanța microbiomului la copii și cum îl putem proteja?

Dr.A-M.D.– In cazul copiilor, microbiomul poate  influența imunitatea și digestia, fiind asociat și cu apariția astmului, a obezității și a unor boli neurodegenerative la adulți. Cu alte cuvinte, microbiomul din copilarie poate influența apariția unor boli la adolescenți și adulți. Un studiu apărut in 2016 demonstrează cum administrarea a trei reprize de antibiotice in primii 2 ani de viața crește riscul de obezitate la vârsta de 4 ani. Trebuie să avem grijă să păstrăm un echilibru între speciile de microogansime de pe și din corpul copiilor.

Acest echilibru îl protejăm dacă:
– minimizăm consumul de medicamente, mai ales de antibiotice
– asigurăm o dietă cu alimente cât mai puțin procesate industrial
– eliminam zahărul și indulcitorii sintetici  – asigurăm o dietă bogată in fructe si legume dar si alimente fermentate natural (murături, socată, bragă, lactate fermentate, borș)
– asigurăm un nivel optim de vitamina D prin expunere la soare vara
– scădem nivelul de stres prin facilitarea activităților adaptate la dorințele copiilor.

 

4. A.C. – Sunt peste 2 kg de bacterii ce trăiesc in noi, unele ne ajută să digeram alimentele, altele să producem vitamine necesare corpului, tot ele mențin echilibrul, adică controlează numărul bacteriilor “rele”. Când și cum se distruge acest echilibru?

R- Dr.A-M.D.– Conceptul de bacterii rele – bacterii bune este un mit care din păcate încă mai persistă. Multe persoane sunt purtatoarele unor bacterii considerate nocive fără să aibă simptome neplăcute. Iar unele bacterii considerate sigure au provocat reacții severe la anumite persoane. Contează mai mult diversitatea microorganismelor și dacă acestea sunt adaptate la mediul în care trăim. O floră intestinală neadaptată la o cantitate mare de fibre poate cauza tulburari digestive celor care iși imbogățesc brusc dieta cu fibre. Este important ca orice schimbare in alimentația noastra să fie realizată gradual astfel încât flora intestinală să aibă timp să se adapteze.

 

5. A.C. – Este adevărat că și prea multă curățenie strică?

R-Dr.A-M.D.– Cu fiecare igienizare nu doar că îndepărtăm bacteriile aflate în ecosistemul în care trăim dar pe unele dintre ele le transformăm in bacterii rezistente la antibiotice dacă produsele folosite la curațenie conțin substanțe antibacteriene. Să încercam in primul rând să igienizăm casa cu ajutorul unor produse naturale de curățare. Pe unele le putem prepara singuri in casă cu ajutorul bicarbonatului, a oțetului și a uleiurilor esențiale.  

 

6. A.C. – Pe mine, una, o bacterie precum Helicobacter Pylori mă oripilează. In schimb, am citit că prezența ei in corp ne poate feri de astm, diabet tip 2, alergii cutanate și multe altele. Este adevărat?
Cum știm unde este limita între valoare acceptată de corp și infestare. Lumea se tratează de această bacterie pentru a nu face ulcer. Cât este mit, cât adevăr?

Dr.A-M.D.– Nu toate persoanele care sunt purtătoare de Helicobacter Pylori fac ulcer. Și într-adevar, tot mai multe studii îi atribuie și roluri benefice. Dar cei care au deja ulcer sau au probleme digestive asociate Helicobacterului si vor să se trateze, trebuie să ia decizia împreună cu un medic gastroenterolog. Din păcate, tratamentul împotriva Helicobacterului implică administrarea unor antibiotice și implicit afectarea florei intestinale, din acest motiv tratamentul trebuie să fie efectuat doar in cazul persoanelor simptomatice și nu in cazul purtătorilor sănătoși.

 

7. A.C. – Există 3 tipuri de enterotipuri, adică 3 tipuri de populație microbiană. Ne puteți spune care sunt și ce anume rol joacă fiecare?

Dr. A-M.D. – Personal nu rezonez cu acest concept. Prefer să utilizez termenii „biomarkeri microbieni“. Inițial au fost descrise 3 enterotipuri care apoi au fost reclasificate și împarțite in doar 2 enterotipuri, iar apoi studiile recente au scos din uz această clasificare și in prezent comunitatea științifică utilizează din ce in ce mai mult noțiunea de biomarkeri. Astfel, fiecare populație bacteriană are atribuite anumite roluri benefice sau negative in funcție de fiecare individ. Bacteriile Prevotella si Bacteroides au fost identificate ca biomarkeri dominanți in flora intestinală la adulți, iar Bifidobacterium este un biomarker predominant in cazul copiilor alaptați.

 

8. A.C. – Ce înseamnă medicină personalizată atunci când vorbim despre microbiom?

Dr. A-M.D.– Așa cum specificam anterior există variații între indivizi in funcție de factorii genetici, factorii de mediu si alimentație. Din păcate, încă ne lipsesc numeroase date cu privire la felul în care trebuie să fie microbiomul unei persoane sănatose. Putem doar să ne bazăm pe studiile care au identificat unele corelații între diverse boli și anumiți biomarkeri microbieni. Cu alte cuvinte, nu putem spune cum arată microbiomul perfect dar putem spune că, dacă avem anumite bacterii, avem anumite riscuri asociate unor boli. Tehnicile de analiză prin secventiere metatranscriptomica si utilizarea inteligenței artificiale o să permită in câțiva ani să avem instant recomandări dietetice in funcție de profilul microbian, fungic, viral al fiecarui individ in parte. Momentan, din cauza restrictiilor tehnice, recomandările sunt limitate in acest sens.

 

9. A.C. – Circulă in această perioadă printre copii un virus gastro-intestinal. Știți la ce fac referire că și al meu l-a bifat.
Două întrebări am legat de asta. Prima ar fi: cum afectează o enteroviroză intestinele? Și cum refacem flora copiilor după uragan? (N.A. uragan in acest articol : enteroviroza)

Dr. A-M.D. – Atât in toxiinfecțiile alimentare cât și in diverse enteroviroze cu afectare intestinală este important să asigurăm o reechilibrare hidroelectrolitică cât mai rapid. Consultul unui specialist poate să facă diferență între prelungirea bolii și stoparea ei. Cu cât inflamația intestinală și pierderile electrolitice persistă mai mult cu atât intestinul este afectat mai tare. Cunosc adulți care suferă de colon iritabil de zeci de ani in urma unei toxiinfecții alimentare. In astfel de cazuri este important nu doar să refacem flora intestinală ci să ajutăm întâi intestinul să se refacă. O grijă mai mare la dieta in funcție de toleranță digestivă, administrarea de enterosorbenți și administrarea de săruri de rehidratare cât mai rapid în caz de diaree. Există și preparate dietetice care ajuta intestinul sa se refacă precum L-glutamina, nucleotide, aminoacizi, vitaminele A, D, E și Zinc (preferabil din surse alimentare), supe și ciorbe de oase și legume.

 

10. A.C. – Administrarea de probiotice țintit pe nevoia fiecăruia este o soluție pentru refacerea florei sau cea mai bună și rapidă este bacterioterapia?
(bacterioterapia- transplant de fecale)

Dr. A-M.D. – In prezent transplantul de materii fecale este autorizat doar în tratamentul infecției cu Clostridium Difficile. Cea mai buna metodă de refacere a florei este cea naturală prin expunerea la o diversitate de alimente fermentate cu un conținut natural de probiotice.

 

11. A.C. – Ce alegem: lăsam copilul să mănânce biscuitul căzut pe parchet sau îl aruncăm și ii dăm altul din pachet?

Dr. A-M.D.– Să mâncăm de pe jos nu este o condiție esențială ca să avem o floră intestinală bună. Aruncăm biscuitul și îi dăm altul din pachet. Flora intestinală o putem ajuta cu mâncare de calitate și joaca în aer liber.

 

12. A.C. – In încheiere v-aș ruga să dați un sfat cu privire la igiena excesivă de care, recunosc, și eu sufăr și de care omul modern s-a agățat.

Dr. A-M.D.– Dorința de a igieniza absolut tot ce este in jurul nostru in mod excesiv apare din frica de a nu ne îmbolnăvi. Cred că trebuie să luăm deciziile constient, fără să lăsăm frica să pună stăpânire asupra noastră. Lucrurile duse in extrem se transformă intr-o boala, să încercăm să nu ne pierdem echilibrul.

 

După atâtea informații, pot declara că viața noastră depinde de oaspeții din și de pe noi, iar viața lor depinde de a noastră. O simbioză perfectă între gazdă și “oaspeți”.

Un articol pe care toți ar trebui să îl studiem pentru a fi bine.

Să vă meargă bine!

 

[1] Frank I Scott, Daniel B. Horton, Ronac Mamtani, Kevin Haynes, David S Goldberg, Dale Y. Lee, James D Lewis, Administration of Antibiotics to Children Before Age 2 Years Increases Risk for Childhood Obesity, Gastroenterology. 2016 Jul; 151(1): 120–129.e5.

[2] Anastassia Gorvitovskaia, Susan P. Holmes, Susan M. Hu  Interpreting Prevotella and Bacteroides as biomarkers of diet and lifestyle. Microbiome. 2016 4:15