Tanti Lina, osteopata
Până nu demult, consideram că nu am multe amintiri frumoase din copilărie. Era totul acoperit de o cupolă înnegrită de emoții nesondate încă, de frustrări și neputințe ale copilului din mine care nu fusese suficient mângâiat, ale adolescentei din trecut nevalidate și necomplimentate de partea masculină a vieții de copil. Dar, odată ce am trecut prima barieră, cupola s-a fisurat și prima rază a adus cu ea amintiri ce zăceau ferecate în mintea mea. Am multe, multe amintiri frumoase ale copilului Ani …
Având in vedere ca și azi sunt o persoana energică, vă puteți imagina cam ce energizer eram atunci. La 3 ani mergeam pe bicicletă, jucam Capra și Lapte gros cu cei mari, intram la fotbal cu băieții…
Doamne, îmi amintesc genunchii. Erau veșnic o rană vie. Cum prindea buba coajă, cum făceam alta peste. O disperam pe mămaie, care “drace” îmi zicea. Cred că mă alinta din iubire maximă. Cu toate astea am încă oasele nerupte (excepție face doar coloana pe care am operat-o anul trecut). Dar entorse am avut, iar numărul lor este irevocabil pierdut printre amintirile mele.
Pentru multe m-a dus mama pe la doctori dar pt drăcii, nu. Nu știu de ce în mintea mea, când mă gândesc la copilărie, tot apare Tanti Lina. Toată lumea ii zicea Tanti Lina Bobițoaia. De ce, habar nu am. Tanti Lina era magică. Pentru mine avea două laturi: una bună și una rea. Cea bună este legată de grădina cu flori cum nu avea nimeni în sat, din care îmi făcea coronița pentru sfârșitul anului școlar. Pentru că, da, am fost premiantă 8 ani. Iar partea mai puțin bună este cât mă chinuia.
Aveai “aplecate”? Te duceai la Bobițoaia să te tragă pe mâini. Cum băga ea două degete în candela cu undelemn și te trăgea pe mâini de la încheietuura mâinii până la cot și pe-o parte și pe alta până îți spărgea toate “aplecatele”… mai rar cineva. Acum se numește că ai o criză de bilă, iei un pumn de pastile, ții un pic de regim și gata criza.
Cea mai tare fază era cu „scrânteala”. Nu la cap, ci la oase. La prima abatere de genu’ ăsta, ma ia mămaie de o aripă și îmi zice “La Bobițoaia cu tine sa te calce”! Era la vreo 9-10 case de noi și tot drumul mă gândeam că eu nu sunt o rufă să mă calce. Mai bine eram.
Tanti Lina călca altfel. Înainte de orice te pipăia pe zona afectată. Nașpa treabă căci durea al naibii de tare și era și umflat. Apoi îți punea membrul respectiv pe prag (în cazul meu de atunci – o mână) și te călca, frate, în picioare la propriu. Trecea pragul dus-întors și mă clălca pe mâna, dar nici că era vreun pic impresionată de plânsetele mele.
Când m-a pus pe prag, mămaie s-a asezat oarecum în spate meu. Eu am crezut că va sta pe post de spătar dar, nope! Ci de bodyguard. Să nu carecumva să o rup la fugă, ceea ce, mărturisesc, am încercat nu o dată. După ce m-a călcat in picioare, m-a tras pe mâna. Eu cred că se vorbise cu mămaie, ca între babe, să o răzbune asta pentru câte îi făceam eu zilnic. După supliciul nr. 2, dacă nu leșinai în dureri, te trimitea acasă să te culci. De parcă mai puteai, vorba aia, să ieși la dat cu sapa în grădină. Îmi amintesc că după “tratamentul” lu’ Tanti Lina se zicea că era liniște în curte și în vecini căci dormeam o noapte și juma de zi. De asta le bănuiesc pe babe că erau mâna-n mâna ca mafioatele.
Glumă, glumă… dar Bobițoaia mă repara.
Cu descântatu’ era alta treabă. Dacă te deochea cineva, pac! la Tanti Lina să-ți zică de deochi. Căsca baba de-i crăpau fălcile și bolborosea niște vorbe cu “sari, deochi dintre ochi, din ficați…” si alte măruntaie de care mă minunam maxim că le posed în mine. Acum se numește furt energetic și mai toți rămânem sărăciți din când în când. Noroc că mergem la tot felul de cursuri de ”blocaje și parablocaje” sau “antifurt”.
De ar fi știut Tanti Lina ce comoară era…
Viața e scurtă și Bobițoaia nu mai e demult. Dar eu am propriul Osteopat, un vechi prieten căruia ii place la nebunie anonimatul. Între noi fie vorba, nu știe ce fun pierde “being famous”. Mai ales că, atunci când îl vezi pentru prima dată, zici ca s-a pogorât Iisus din Icoană. Când de fapt este doar el, cel ce face oase, pletos, cu barbă și ochi albaștri.
Pentru că este un spirit generos, nu putea ține doar pentru el ceea ce știe și de aceea a învățat o mână de oameni cum să ne repare când apar defecțiuni la oase și nu numai.
Ii place să glumească. Ori de câte ori îl sun cu dureri pe ici colo, mă întreabă: ”Ia zi, Bestie, ce te doare?”. Știe omu’! Și mai are un quelque chose: ajung la el în general anchilozată, adică stau cu dureri până nu mai pot, iar el mă asează pe saltea și mă “mângâie” verbal, fără să se repete, încheind cu “dacă mai vii la mine în halul ăsta, nu mai pun mâna pe tine.” Eeee, asta până data viitoare când “uită” și reluăm scenariul.
Ori el e sadic, ori eu masochistă. Sau viceversa…
Și el și echipa lui sunt unii dintre cei care îmi sunt acolo no matter what.
Mă înclin, C!
Să vă meargă bine!
what do you think?
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
25 COMMENTS
You
6 ani agoAdor sa-ti citesc blogul. Mereu rad si imi inseninezi ziua/noaptea!❤
Cretu Ani
6 ani agoMulțumesc !!! 🙏🙏🙏 mișto mesaj
Salavastru Mihaela
6 ani agoBuna dimineata!
M am amuzat teribil!Mi te si imaginam!
Copil nastrușnic!Te pup draga mea!
Cretu Ani
6 ani agoPuțin spus … năstrușnic … drace ! Te imbratisez !!!
Chiriac Aurelian
6 ani agoSuperb,,, noi am avut copilarie fericita Ani,,, uneori cred ca Amintiri din copilarie de Ion Creanga nu este nimic in comparație cu nazdravanelile noastre. La bunicii mei in sat exista o asemenea femeie batrana cu leac la toate,,, dupa cele spuse de tine cred ca peste tot exista in acele vremuri asa persoana, injecții, ventuze, descântece etc.
Cretu Ani
6 ani agoMulțumesc , Aurel ! Te imbratisez !!!
Chiriac Aurelian
6 ani agoCu drag Ani,,, ❤😘si eu,,, o seara frumoasa
Mihaela
6 ani agoSuper …imi aduc aminte de copilăria mea.
Cat despre osteopat as avea si eu nevoie…
Cretu Ani
6 ani agoBuna! Mulțumesc Pt mesaj
Scrie-mi pe Facebook mesaj privat.
Oana
6 ani agoEu ma plimb zilnic în satul tău natal hi hi
Cretu Ani
6 ani agoEști cine cred eu ca ești ? O.S.?
razvan
6 ani agoorice sat avea o bobitoaie. pe mine m-a dus mamaie sa ma descante de curcan, ma atacase unul si capatasem frica. argint viu in apa, matura, tot tacamul. habar nu am daca e ceva adevarat sau nu, dar de atunci eu fugaresc curcanii.
Cretu Ani
6 ani agoE vezi ?!? Ceva-ceva tot s-a legat .
Diana Lazărescu
6 ani agoCe frumos scrii Anii!!!!😘😘😘 Ești un om minunat ,te ador!!!😘🙋♀️🌹
Cretu Ani
6 ani agoMulțumesc , Draga mea ! 🙏🙏🙏
Te imbratisez!!!
Raluca
6 ani agoHai la Craiova sa-ti prezint pe tanti Anica sau pe Baba Leana. Daca ajungi obosita pana aici, clar vei fi deocheata si sa vezi cat de repede iti revii daca iti zic ele „piei de deochi de la Ani dintre ochi” 🙂 si fac ptiu, ptiu! pe tine de cateva ori. Parole! Musai sa ai sticla ta cu apa, iei descantul cu tine dupa. Am eu pile :))
Cretu Ani
6 ani agoVin! Nu e nevoie de invitație dubla! 😘😘😘
Gina Antonescu
6 ani agoCât de bine seamănă ceea ce scrii,cu ce îmi amintesc ,eu,din copilăria mea! Te îmbrățișez cu drag, Ani!❤
Cretu Ani
6 ani agoMulțumesc Gina , Draga mea Pt mesaj! Te imbratisez !!!
Raluca Vasile Giuglea
6 ani agoSi eu o am pe doamna Nicoleta ( osteopat ) si inger de meserie ! La fel de anchilozata ma duc si eu la ea , si cand ies , zbor efectiv ! Cat despre copilarie , doamneeee ! Si eu am avut dragii mei bunici la tara , si amintirile de acolo sunt nepretuite ! Cand deschid acel sertar cu amintiri , vine un zambet mare pe fata mea dar si melancolie 🙂🙃!
Cretu Ani
6 ani agoTocmai de aceea am ales sa le expun aici, amintiri pe care mulți le avem dar le uitam.
Copilăria ne-a format.
Te pup !!! 😘
Cristiana
6 ani agoBuna fetelor, am tot citit pe aici si mi-am facut curaj in cele din urma sa scriu, poate totusi este cineva care ma poate ajuta. Am mare nevoie de cineva o ,,Bobitoaie,, care stie sa descante de frica (cu turnat cositor , descantec tot tacamul, sunt speriata de ceva vreme si tot caut o babuta si nu gasesc :))) toate babutele sa vina la mine, am mare nevoie.
Acum fara gluma, va rog din suflet sa ma ajutati daca cunoaste cineva…va rog sa-mi spuneti am mare nevoie.
Cretu Ani
6 ani agoBuna! Scrie-mi pe mess pls
Deak Viorica
5 ani agoȘtiți pe cineva în Dâmbovița care descinta de speriat?
Cretu Ani
5 ani agoNu, din păcate nu!